Universul rar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Îmbătate de stele, trupurile noastre s-au atins

Noi am crezut în ele, ne-au trădat și pare că s-au stins

Absența ta devine prezență

Iar prezența ta devine dorință, clar

Lungă noapte, aveau dreptate

Că dacă am norocul să te uite și ochii mei, și buzele ce ard

De dor de ce putea să se întâmple

Acum mă port din nou pe mine iar și iar

Și dacă am norocul să te uite și camera și universul rar

Din tot ce aș fi vrut să ni se întâmple

Acum mă port din nou pe mine iar și iar și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Nu mi-aduc aminte, le-am uitat intenționat

Săruturi lungi prin mine, ca și când nimic nu s-a schimbat

Și mă ia și mă poartă departe, undeva unde simțim la fel

Unde inima nu e în ceață, unde nu mă mai tem să te chem

Absența ta devine prezență

Iar prezența ta devine dorință, clar

Lungă noapte, aveau dreptate

Că dacă am norocul să te uite și ochii mei, și buzele ce ard

De dor de ce putea să se întâmple

Acum mă port din nou pe mine iar și iar

Și dacă am norocul să te uite și camera și universul rar

Din tot ce aș fi vrut să ni se întâmple

Acum mă port din nou pe mine iar și iar și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar

Na-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra

Iar, și iar, și iar